De cand suntem mici ii auzim pe parinti spunandu-ne, in cazul baietilor: “PUNE SI TU MANA PE UN CIOCAN SI BATE UN CUI, CA ACUM CRESTI MARE SI NU STII! sau in cazul fetelor, “IA DE COASE SI TU UN NASTURE, CA MAINE POIMAINE AJUNGI NEVASTA SI NU STII!”
Ei bine partial au si ei dreptate!
De ce zic partial? Pentru ca nici nu trebuie sa cadem in capcana de genul “POT REPARA ORICE, NU AM NEVOIE SA MERG LA UN SPECIALIST”.
Insa hai sa o luam, ca de fiecare data ordonat cu liniute de la capat.
- DE CE? – pentru ca avand aceste aptitudini dezvoltate, reusesti sa iti creezi o structura bine definita a principiilor si o mai buna eficientizare a actiunilor.
- CINE ARE NEVOIE DE ELE? – Pai cred ca primii al care trebuiesc cultivate foarte bine sunt copiii. Nu de alta, dar cred ca dezvoltandu-le sub forma de joc se formeaza si ei altfel. Plus ca le pune la incercare ingeniozitatea, calitate mult apreciata in orice domeniu. Apoi daca e sa vorbim de adolescenti sau tineri, care poate nu au avut sansa sa isi cultive pana la momentul respectiv aceste calitati, le ofera sansa sa se ordoneze. Plus ca cine stie printre noi e posibil sa mai fie vreun posibil Vuia, Coanda sau Brancusi si e pacat sa nu il descoperim.
- CATE? – Eee acu zic eu sa le cultivam, insa nu pe toate. Nu de alta dar visul comunistilor (oamenii multilateral dezvoltati) e valabil in conditiile in care INDIVIDUL respectiv se ocupa de maxim 5-6 joburi in acelasi timp, hai maxim 10, insa mai multe nu pentru ca informatia e multa si stiti prea bine cu totii ca “DACA ALERGAM DUPA MAI MULTI IEPURI DEODATA, PRINDEM CIU-CIU!”
- CUM? – cu rabdare, cu ambitie si mai ales cu multa daruire!
- CAND? – cu siguranta e bine sa se intample asta usor, usor incepand din copilarie, pentru ca informatia intrata atunci la “tartacuta”, ramane bine intiparita. Si apoi stiind cum se bate un cui, treci usor la montat cazi sau poate la lipit cu letconul, la schimbat bujii si mai apoi dupa ce apar si copii la mesterit de jucarii. Insa daca ele nu s-au intamplat la vremea potrivita, nu va speriati, va fi mai mult de munca, insa si la varste inaintate e bine sa invatati sa “mesteriti”.
Gata cu ora de atelier! Spor la treaba!
[tags] aptitudini,calitati[/tags]
Activitatile practice imi alunga angoasele existentiale!
Cu abia acum il inteleg pe profu’ de istorie. Avea obiceiul sa lucreze in weekend pamantul. Poate ca munca fizica il elibera de demonii care il bantuiau in timpul saptamanii, cine stie!?
Maine poimaine ne trezim ca nu mai vrem educatie tehnologica (sau atelier pt. baieti sau un fel de ore d’alea de gatit/grosetat pt. fete) -asa cum nu mai vrem nici religie-, pt. ca nu vrem copii care sa traga la saiba sau fete care sa croseteze sau sa stie sa gateasca, ii pregatim pentru munca de office si pentru o viata in “lapte si miere” … oare?
Bine spus Petru! Eu unul sper sa nu ajungem sa uitam meseriile de genul asta si aptitudinile de acest gen!